Având în vedere importanța reprezentării democratice și a reînnoirii constante a pozițiilor politice, recunoaștem necesitatea de a stabili criterii clare de eligibilitate pentru funcțiile de deputați în Parlamentul European și de comisari europeni, cu scopul de a consolida reprezentativitatea, independența și încrederea cetățenilor în instituțiile europene. Articolul 1 Standardizarea normelor electorale 1 – toate țările membre ale Uniunii Europene trebuie să adopte un sistem electoral unificat pentru alegerea deputaților în Parlamentul European. 2 – se recomandă sistemul proporțional de reprezentare, asigurându-se că numărul de locuri este distribuit proporțional cu voturile primite de partidele politice. Articolul 2 Eligibilitatea pentru funcția de deputat în Parlamentul European 1 – stabilirea drept criteriu de eligibilitate pentru funcția de deputat în Parlamentul European a faptului că persoana nu a deținut funcții guvernamentale la niciun nivel (național, regional sau local) în ultimii 2 ani anteriori numirii. 2 – funcțiile executive, ministeriale, parlamentare sau administrative într-un guvern național, precum și pozițiile din cadrul organizațiilor internaționale sau al administrațiilor regionale/locale sunt considerate funcții guvernamentale. Articolul 3 Limita termenilor 1 – fiecare cetățean poate candida pentru funcția de deputat în Parlamentul European pentru cel mult trei mandate. Articolul 4 Eligibilitatea pentru postul de deputat european în Parlamentul European 1 – să stabilească drept criteriu de eligibilitate pentru funcția de comisar european faptul că persoana nu a deținut nicio funcție guvernamentală la niciun nivel (național, regional sau local) în ultimii 4 ani anteriori numirii. 2 – funcțiile guvernamentale includ funcții executive, ministeriale, parlamentare sau administrative în cadrul unui guvern național, precum și poziții în cadrul organizațiilor internaționale sau al administrațiilor regionale/locale. Articolul 5 Procesul de numire 1 – verificarea criteriilor de eligibilitate face parte din procesul de numire a comisarului european. 2 – statele membre au obligația de a prezenta o declarație oficială conform căreia candidatul propus nu a deținut nicio funcție guvernamentală în ultimii 4 ani. Punerea în aplicare a prezentei propuneri ar putea contribui la garantarea reînnoirii și independenței deputaților în Parlamentul European, precum și la promovarea unei mai mari reprezentativități și diversități a experienței în Parlamentul European. Acest lucru ar consolida legitimitatea deciziilor luate și ar spori încrederea cetățenilor în procesul democratic al Uniunii Europene.

Pavilioanele de complezență facilitează activitățile ilegale din ocean, cum ar fi pescuitul INN, traficul de persoane, pirateria și nivelul scăzut al impozitelor. Procesele actuale de înregistrare și lipsa istoricului privind pavilioanele de complezență nu sunt eficace. Prin urmare, ar trebui elaborată și pusă în aplicare o directivă care să oblige toate navele europene să fie înregistrate într-o bază de date centralizată, pentru a păstra istoricul tuturor pavilioanelor. Totuși, această bază de date nu ar avea opțiunea de a lăsa un câmp gol pentru anul respectiv (similar cu normele aplicabile înmatriculării avioanelor).

Astăzi, în cadrul unui atelier organizat în cadrul EYE, vorbitorii au menționat diferite aspecte legate de alegeri – numărul redus de participanți cu drept de vot, în special tinerii, dezinformarea, lipsa de înțelegere a procesului legislativ complex în UE, riscul pentru sistemele autocratice. David van Reybrouck a scris o carte intitulată „Împotriva alegerilor”, în care a propus democrația deliberativă. Una dintre ideile sale este de a forma comisii temporare formate din cetățeni ai UE și nu din politicieni. O astfel de comisie poate reprezenta persoane cu contexte și perspective diferite. Instituțiile UE nu ar trebui să adapteze o astfel de democrație deliberativă și să fie mai deschise în procesele legislative pentru a conferi putere cetățenilor înșiși?

UE a elaborat obiective concrete privind îmbunătățirea situației tinerilor din întreaga Europă. Cu toate acestea, există puține cunoștințe în rândul publicului larg cu privire la obiectivele europene pentru tineret. În special ca urmare a Anului european al tineretului, este important să se demonstreze că tinerii reprezintă o prioritate a UE. Pentru a realiza acest lucru, UE ar trebui să colaboreze cu organizațiile de tineret naționale, regionale și locale, precum și cu Consiliul Europei, care dispun de o vastă experiență de oferit în punerea în aplicare a unor astfel de programe în domeniu. În plus, procesul trebuie să fie favorabil incluziunii și să ajungă la tineri în spațiile în care sunt activi, inclusiv în platformele de comunicare socială și în consultările din viața reală. Pe lângă aceasta, obiectivele pentru tineret trebuie să ajungă la tinerii neorganizați și să le arate că UE îi îngrijește prin dezvoltarea unor mecanisme de participare care sunt deschise persoanelor și care sunt bine finanțate pentru a se asigura că participarea nu este împiedicată de restricții financiare.

Este nevoie de acorduri mai ferme privind utilizarea platformelor de comunicare socială pentru politicieni. În prezent, mulți tineri sunt influențați și încurajați să voteze pentru extremele online și, în special, pentru TikTok. Acest lucru devine din ce în ce mai clar că vârsta pentru a vota a fost redusă.

UE ar trebui să colaboreze îndeaproape cu organizații precum ASEAN, Mercosur, Uniunea Africană, pentru a promova modelul UE în străinătate. Cooperând cu aceste organizații de cooperare regională, UE poate promova drepturile omului, mediul de afaceri, modul de viață european etc. Acest lucru ar oferi UE și aliaților săi o nouă voce, care poate fi independentă de SUA sau China, dar nu și împotriva acestora. Această nouă influență constatată s-ar baza pe cooperarea dintre țările reprezentate de organizațiile sale.

UE ar trebui să consolideze participarea tinerilor la procesele decizionale, oferindu-le motivație. EYE reprezintă o bună ocazie pentru tineri de a se apropia de Uniunea Europeană, dar mai sunt multe de făcut. O idee bună ar fi organizarea mai multor evenimente despre democrație, politică, implicarea tinerilor... axate la nivel local pentru persoanele care nu au acces ușor la procesul decizional.

În Finlanda, am înregistrat deja rezultate pozitive în ceea ce privește reglementarea etică a publicității pentru jocurile de noroc. Veikkaus, operatorul de jocuri de noroc deținut de stat care deține o poziție de monopol pe piață, s-a angajat să aplice practici responsabile. Este esențial să se acorde o atenție deosebită publicității, în special pe platforme precum YouTube și platformele de comunicare socială. Reglementarea acestui acord poate fi îmbunătățită prin utilizarea inteligenței artificiale și a altor instrumente avansate. Înainte de publicarea lor, anunțurile publicitare ar trebui să fie examinate și revizuite pentru a preveni publicitatea lipsită de etică care încurajează jocurile de noroc problematice. Pe site-urile de jocuri de noroc străine, vedem adesea prezentări ale unor scenarii de tip „mare câștig” care îi atrag pe jucătorii vulnerabili. Această chestiune este semnificativă, iar reglementarea sa ar trebui luată în considerare. Numeroși experți și studii subliniază că o astfel de publicitate poate fi dăunătoare și poate contribui la problemele legate de jocurile de noroc. Consiliul Poliției finlandeze a pus deja în aplicare practici care amenință întreprinderile cu amenzi pentru un comportament lipsit de etică în industria jocurilor de noroc. Acesta este un exemplu excelent al modului în care a fost abordată această problemă, promovând jocurile de noroc responsabile. La nivelul UE, ar putea fi luată în considerare colaborarea în vederea stabilirii unui sistem comun de acordare a licențelor care să restricționeze operațiunile entităților care aderă la practici responsabile în materie de jocuri de noroc în cadrul UE. Acest lucru ar putea contribui la reducerea daunelor și la îmbunătățirea protecției jucătorilor în întreaga Europă. În plus, este esențial ca tinerii să fie implicați și să li se asculte vocile în procesul decizional al UE. Prevenirea jocurilor de noroc în rândul tinerilor este o parte esențială a conturării viitorului. Tinerii au dreptul de a participa la discuții privind viitorul și bunăstarea lor. Este esențial să se ofere tinerilor suficiente informații și educație cu privire la riscurile și prejudiciile cauzate de jocurile de noroc. Acest lucru îi poate ajuta să ia decizii în cunoștință de cauză cu privire la jocurile de noroc și să identifice din timp eventualele probleme. Școlile și centrele de tineret ar trebui să ofere educație și resurse pentru a se asigura că tinerii pot primi sprijin atunci când este necesar. În cele din urmă, este necesară o cooperare strânsă și un schimb de informații între statele membre ale UE. Schimbul de bune practici și stabilirea unor standarde comune pot promova jocurile de noroc responsabile și pot proteja tinerii de efectele dăunătoare. În plus, pentru a înțelege mai bine această provocare, este necesar să se sprijine și să se promoveze cercetarea privind problemele legate de jocurile de noroc și cauzele acestora. Prin colaborare și măsuri responsabile, putem promova obiceiuri sănătoase de jocuri de noroc și putem proteja tinerii de efectele dăunătoare ale jocurilor de noroc. În plus, este esențial ca toate companiile de jocuri de noroc să pună în aplicare restricții responsabile și eficace ale jucătorilor pentru a proteja persoanele de prejudiciile cauzate de jocurile de noroc. Stabilirea unor limite ar trebui să fie cu adevărat eficace și cuprinzătoare, astfel încât jucătorii să nu poată eluda cu ușurință restricțiile sau să nu poată fi implicați în jocuri de noroc excesive de către alți operatori de jocuri de noroc. Autoritățile de reglementare ar trebui să monitorizeze și să se asigure că toți operatorii de jocuri de noroc respectă principiile responsabile în materie de jocuri de noroc și previn dezvoltarea jocurilor de noroc problematice. Adoptarea unei abordări cuprinzătoare, care să includă atât responsabilitatea companiilor de jocuri de noroc, cât și supravegherea activă de către autoritățile de reglementare, este esențială pentru reducerea efectelor nocive ale jocurilor de noroc. Acest lucru va contribui la protejarea jucătorilor și la asigurarea faptului că experiența jocurilor de noroc rămâne sănătoasă și plăcută.

Să includă cote pe listele electorale pentru vârsta mai mică de 25 de ani. Cel puțin 5 % dintre deputații în Parlamentul European ar trebui să fie tineri. Tinerii nu votează pentru că nu ne simțim identificați cu politicienii. Dacă tinerii ar fi reprezentați pe listele electorale, ne-am simți mai aproape de instituțiile europene de guvernare.

Considerăm că un număr semnificativ de persoane se simt oarecum deconectate față de Uniunea Europeană și de instituțiile sale. Pentru a aborda această problemă, ar putea fi benefic pentru fiecare stat membru să consolideze birourile de reprezentare ale fiecărei instituții, care pot comunica în mod eficace populației evoluțiile de la nivel european. În plus, sunt de părere că ar fi util pentru școli și elevi – nu numai să se alăture programului „Școli-ambasador” al Parlamentului European, ci și să primească vizite din partea deputaților europeni sau a altor tipuri de reprezentanți. Aceste vizite ar servi la informarea tuturor cu privire la rolul vital jucat de instituțiile europene.

Avem nevoie de un cadru juridic care să asigure o reprezentare echitabilă la alegerile pentru Parlamentul European. Deputații în Parlamentul European ar trebui să fie aleși din propria țară într-un mod echitabil pentru toate regiunile din țara respectivă. În România, de exemplu, există 41 județe și doar 32 deputați eligibili. Pentru a obține cea mai bună reprezentare posibilă, deputații în Parlamentul European ar trebui să provină din diferite județe. În România, cele 41 de județe fac parte din 8 regiuni importante. Este important să se asigure că statele cu mai mulți deputați în Parlament sunt reprezentate în mod echitabil în toate regiunile. Este posibil să se aleagă mai mulți deputați în Parlamentul European dintr-o singură regiune, dar nu toți ar trebui să provină din același județ sau oraș pentru a evita discrepanțele democratice semnificative între diferite zone. Abordarea inegalităților sociale și economice trebuie să înceapă cu abordarea inegalităților politice democratice. Realizarea unei distribuții mai echilibrate a reprezentanților poate contribui la promovarea echilibrului social și economic.

În Uniunea Europeană există 27 de țări, dar nu fiecare dintre acestea este la fel de dezvoltată: dacă analizăm Europa de Est, majoritatea țărilor sunt încă în curs de dezvoltare. O Uniune Europeană puternică și unită poate fi realizată prin sprijin reciproc și cooperare între toate țările din regiune, indiferent de statutul lor economic actual. Această schimbare va face ca toate țările din Uniunea Europeană să fie autonome din punct de vedere economic și va spori valoarea monedei euro pe piața mondială.

„Clickbait”, titlurile înșelătoare și știrile false sunt produsele nedorite ale platformelor de comunicare socială actuale și accesul instantaneu la informații datorită internetului. Motivațiile mass-mediei de a face jurnalism sunt destrămate, iar codul de conduită al mass-mediei a fost întrerupt – toate acestea fiind cauzate de necesitatea ca mass-media să colecteze venituri din publicitate prin intermediul unor clicuri în titluri înșelătoare pentru a viraliza conținutul utilizând conținuturi rateuri și de scăderea în fapt a verificării și a colectării surselor din cauza presiunilor de a da „scup”. Pentru a evita acest lucru, avem nevoie de un mecanism care să permită organelor de presă să fie acționate în justiție pe baza unor practici incorecte în raportarea unor articole sau emisiuni de informații specifice. Acest lucru ar trebui realizat în conformitate cu un set flexibil, dar clar de norme privind jurnaliștii. Organismul media de știri marcat ar trebui să fie evaluat de un juriu media specific, care să dispună de suficient timp pentru a evalua conținutul, utilizarea limbii, sursele și impactul său asupra societății. După evaluarea sa, aceasta poate avea un impact asupra reputației organismului de presă pentru o anumită perioadă de timp și de o anumită valoare. Această taxă va modifica punctajul mediu al reputației punctului de vânzare pentru perioada stabilită de juriu. Punctajul mediu al reputației canalelor de știri trebuie să fie vizibil pe paginile lor web și în toate știrile pe care le produc și ar putea servi drept parametru în algoritmul platformelor de comunicare socială pentru a limita răspândirea rețelelor nedemne de încredere pe platformele de comunicare socială. Astfel, companiile din domeniul mass-mediei vor fi stimulate să își protejeze scorurile reputaționale practicând un jurnalism de calitate și vor oferi publicului mai mult control și timp pentru a evalua știrile false, punând la dispoziția publicului un preț de încredere pentru comportamentele care induc în eroare și informează publicul în mod mai transparent și mai responsabil.

Transparența este o fațetă importantă a democrației, iar noi, cetățenii, merită să înțelegem ce se întâmplă și să ne dezvoltăm propriile alternative. De exemplu, în Suedia există un software denumit BankID care este utilizat ca carte de identitate electronică, dar care este brevetat și este disponibil numai pe Apple, Microsoft și sistemele de operare Google. Acest lucru consolidează oligopolul lor deja puternic și îi afectează pe cetățenii care nu se conformează. Voluntarii ar putea transporta pe orice platformă un sistem de identificare cu sursă deschisă.

Adolescenții și copiii ar trebui să învețe semnificația democrației încă de la începutul vieții, nu numai mai târziu, când gândurile lor sunt bine întemeiate.

Imaginați-vă o lume în care fiecare cetățean al Uniunii Europene are acces la o platformă puternică care să îi permită să rămână informați cu privire la principalele evenimente politice din statul său și din întreaga UE și să participe activ la conturarea viitorului comunității lor. Această platformă le-ar permite cetățenilor să rămână la curent cu privire la chestiuni critice, să își exprime opiniile prin vot și chiar să își prezinte propriile subiecte pentru dezbatere. Oferind fiecărui cetățean o voce și o platformă pentru o implicare semnificativă, putem promova transparența, promova democrația și construi o Europă mai conectată și mai informată.

Platforma inițiativelor conduse de tineri: avem nevoie de o platformă pentru sprijinirea și promovarea inițiativelor conduse de tineri care promovează valorile și obiectivele europene, cum ar fi durabilitatea, democrația și justiția socială, care îi pot ajuta pe tineri să se simtă responsabilizați și implicați în modelarea viitorului UE în interiorul și în afara UE.

În prezent, discursul public de pe platformele de comunicare socială are loc în principal pe platforme aflate sub controlul unor corporații private orientate spre profit, cum ar fi societatea-mamă a Facebook Meta, Twitter sau ByteDance. Atunci când comunică prin intermediul acestor canale, instituțiile publice aduc acești actori nedemocratici în drepturile de autor ale comunicării digitale. În același timp, îi obligă pe cetățeni să consume publicitate pentru a obține informații publice. În al treilea rând, aceasta face ca canalele de comunicare europene să depindă de întreprinderile americane și chineze. Prin urmare, organismele publice ar trebui să contribuie la crearea unor canale de comunicare europene durabile prin utilizarea protocoalelor deschise (Matrix, Activiy Pub) și a propriei infrastructuri digitale (în sensul „Fediverse”).

Odată cu alegerile din 2024 aproape de Parlamentul European, dezbaterea privind dreptul de a vota, democrația și politica devine și mai intensă și mult mai intensă în rândul tinerilor de astăzi, o parte semnificativă a populației care este conștientă de problemele cu care se confruntă și care este activă într-o societate adesea lipsită de bun simț, de conviețuire etc. Prin urmare, considerăm că dreptul de vot ar trebui redus la 16 ani, urmând exemplul unora dintre țările care îl pun deja în aplicare. Motivele pentru care această schimbare ar fi benefică pentru societatea europeană ar fi faptul că alegerile ar avea o viziune mai bună asupra intereselor populației, ținând seama de faptul că populația tânără este cea mai mare și mai afectată de alegerile politice făcute fără a ține seama de interesele sau beneficiile sale. În cele din urmă, un alt motiv principal pentru care votul la ora 16 ar fi o îmbunătățire pentru Europa ca societate și un important pas înainte pentru democrația europeană este faptul că, prin participarea la alegeri, în timp ce preferințele și ideile lor pot fi luate în considerare, participarea politică în calitate de cetățean suplimentar le-ar permite să înțeleagă ce înseamnă apartenența la Europa, importanța alegerilor și rolul democrației într-un stat ca Europa.

UE ar trebui să asculte mai atent opiniile științifice și științifice, nu părțile interesate din sectorul privat. Acesta este motivul pentru care ar trebui să limităm accesul lobbyiștilor la procesul de elaborare a politicilor UE și să permitem un acces mai larg la logica evaluată și testată inter pares.

Studiile în străinătate sunt populare în rândul tinerilor. Cu toate acestea, se întâmplă adesea ca, pentru cei care studiază în străinătate, implicarea în politici, guverne și UE să fie dificilă, de exemplu din cauza barierei lingvistice. Participarea tinerilor într-o altă țară a UE decât țara de origine ar trebui să devină mai accesibilă, începând cu o limbă comună care ar permite o mai bună participare.

UE are nevoie de o democrație mai directă. Cetățenilor săi ar trebui să li se permită să influențeze politicile și legile care le afectează în mod direct viața, de exemplu prin utilizarea referendumurilor pentru a vota cu privire la respectivele legislații. Acest lucru ar putea fi îmbunătățit prin axarea pe principiul subsidiarității, ceea ce înseamnă că deciziile ar trebui luate cât mai aproape de cetățeni și la cel mai scăzut nivel politic posibil.

Știrile false și dezinformarea reprezintă o amenințare reală la adresa democrației, în special atunci când sunt făcute pentru a servi intereselor politice ale celorlalți. Pentru a combate acest lucru, ar fi util ca mass-media să fie mai transparentă în ceea ce privește relația lor cu politica. De exemplu, aceștia ar putea preciza în mod clar dacă proprietarul sau autorul lor are legături sau interese politice.

Pentru a ne menține democrația, trebuie să protejăm libertatea de exprimare. De exemplu, primul amendament la Constituția SUA ar putea fi o bună sursă de inspirație pentru UE.

Comunicarea este esențială: Dacă nu știți despre oportunități, este greu să le valorificați. Dacă nu știți despre realizări, este greu să le sărbătoriți. În plus, aceasta poate influența procesul de elaborare a opiniilor cetățenilor. Din acest motiv, Uniunea Europeană pune în aplicare măsuri de creștere a vizibilității programelor și activităților sale.

Un exemplu în acest sens este campania de ajutor împotriva coronavirusului desfășurată de UE în Balcani și în țările Parteneriatului estic: Deși UE a cheltuit sume mari de bani pentru sprijin, se pare că nu a reușit să sensibilizeze în mod semnificativ cetățenii și pe scena internațională cu privire la acest lucru.

În plus, este esențial să se îmbunătățească strategia de comunicare privind alte programe și activități ale UE și să se sporească vizibilitatea acestora pentru publicul-țintă al potențialilor solicitanți și participanți. Astfel, mai multe persoane interesate sunt în măsură să afle mai multe despre oportunități, să participe și să beneficieze – ceea ce este în interesul UE.

O modalitate de a realiza acest lucru ar putea fi îmbunătățirea site-ului Serviciului European de Acțiune Externă (SEAE) în ceea ce privește ușurința de utilizare și accesibilitatea. În acest stadiu, sunt disponibile doar două limbi, ceea ce face ca utilizarea sa să fie exclusivă. O altă modalitate de îmbunătățire a vizibilității este coordonarea între statele membre în ceea ce privește crearea unor campanii de informare specifice pentru regiuni, programe și activități specifice.

Instituit în 2009, Parteneriatul estic este un efort comun între Serviciul European de Acțiune Externă, UE și statele sale membre și șase țări post-sovietice: Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Moldova și Ucraina. Scopul său este de a aprofunda relațiile politice și economice dintre Uniunea Europeană și partenerii estici.

A sosit momentul să analizăm din nou acest aspect și să le oferim țărilor perspective și criterii clare de aderare. Acest lucru ar permite inițiativei să facă distincția între cei care sunt mulțumiți de acordurile lor actuale de parteneriat și cei care doresc să devină membri ai UE.

În plus, tinerii și cetățenii, în general, ar trebui să fie implicați în discutarea perspectivelor și provocărilor Parteneriatului estic în forma sa actuală și a modului în care acesta ar putea arăta ca o evoluție viitoare. O modalitate de a face acest lucru ar putea fi instituirea unui program ambasadori pentru tineret sau sprijinirea cetățenilor care doresc să creeze organizații ale societății civile legate de Parteneriatul estic.

Deși Pactul verde european reprezintă un pas înainte în lupta împotriva schimbărilor climatice, UE ar trebui să adopte poziții mai decisive pentru a-l face eficace. Una dintre acestea este revizuirea Orientărilor privind ajutoarele de stat care obligă beneficiarii să respecte principiile „condiționalității ecologice”.

Orice țară europeană care solicită să devină membru cu drepturi depline al Uniunii Europene trebuie să respecte principiile libertății, democrației și statului de drept, precum și să protejeze și să protejeze drepturile omului și libertățile fundamentale. Negocierile cu țările partenere care nu respectă aceste valori europene ar trebui înghețate până când acestea dau dovadă de un angajament real și măsurabil de a respecta normele și principiile noastre și de a adera la acestea.

În plus, în acordurile comerciale cu țări terțe, UE ar trebui să acorde prioritate respectării drepturilor omului în aceste țări ca o cerință minimă.

Ar trebui să le permitem cetățenilor din toate statele membre să voteze online la alegerile locale, naționale și europene.

Ar trebui să ne asigurăm că deputații în Parlamentul European care sunt aleși în Parlamentul European nu sunt aleși doar cu bani, ci și că își îndeplinesc sarcinile în mod corespunzător.